Amicu ùn ci si più
Ùn franca più a foce
A to trimenda voce
Suttrinava a muntagna
U versu longu è pagnu
Oghje si face lagnu
Amicu ùn ci si più
Amicu ùn ci si più
Per sta terra chi mova
Per di u cantu novu
Di e nazione in branu
Per di solu l’umanu
Per di l’avvene in manu
Amicu ùn ci si più
Amicu ùn ci si più
Da musicà e stonde
Da metteci di tondu
Era viulinu u mondu
È frombu lu t’archettu
Da pisà u più chetu
Amicu ùn ci si più
Amicu ùn ci si più
In stu paese caru
Una lacrima amara
À la ribba ventosa
Rammenta tante cose
Mà ci canta lagnosa
Amicu ùn ci si più
Amicu ùn ci si più
Oghje per e to foce
A giuventù hè voce
U Riacquistu ùn tace
U rialzu si face
Mantene e to virtù
Puru s’ùn ci si più