Asa-i ca dese ori iti vine sa te bati cu pumnu-n piept,
S-arati la toti: ca tine nimeni nu-i, si logic, asta-i drept.
Tu esti ca tine!
Pentru ca toti ca dansii is, dar numai tu ca tine esti,
De-atata coada n-are urs, de-atata tu asa te gandesti
Si asta-i bine!
De-aici rezulta ca tu esti tu s-acolo-i clar ca ei sunt ei,
Si-ntotdeauna ei tin cu dansii, numai tu cu tine tii.
Si daca tu-ai picat, te scoli si iar o-ncepi de la-nceput,
Pe cine-l doare care n-are, ceea ce altii au gasit, cand tu-ai pierdut?
Dac-ai pierdut ceva tu spune
Anume ce si cam pe unde?
Acolo du-te, cata tu!
Pe mine lasa-ma in pace, eu am vrut sa te ajut,
Dar vezi ca nu face? Da-ti place!
De parca tu ziceai ca nu!
Ti-aduci aminte cum inainte, era mai bine ca inapoi?
Traia normal bunelul cu maca, dar nu mai zic adica de mama, tata si noi!
Dimineata ne sculam cu totii, ne povesteam ce-am vaz’t in vis,
Si-acum te scoli dimineata, daca intr-adevar ast’noapte nimeni nu te-o ucis.
Ce bine-ar fi sa fie in viata asa de simplu cum ar fi
Sa fie-n viata viata-n piata. Iti place cumpara, nu-ti place nu trai !
As intelege un lucru care ma framanta tot mai des:
Eu ori traiesc sa fac parale, ori fac parale ca sa pot sa mai traiesc?
La vale, eu vreau sa merg numai la vale,
C’ la vale oleaca-i mai usor de mers,
Si daca-i vorba de parale, eu vreau nu vorbe, dar parale!
Si-n vale sa ma astepte-un “Mercedes”.